A trecut ceva vreme de când nu am mai postat. Pentru aceia care se întrebau dacă mai trăiesc, uite că da. Sunt teafăr şi nevătămat. N-am sfârşit sub roţile vreunei maşini, neobservat de şoferul bagat sub bord să-şi schimbe cd-ul cu guţă. Încă nu m-a răpus criza, ne adaptăm. Nu mai bem sucuri naturale sau alte carbogazoase scumpe, acum “o ardem” pe sucuri ieftine la 1 leu/2 litri. Nu e ruşine să fii sărac nu-i aşa? E chiar la modă. D-aia ne şi încurajează clasa politică să ne îndreptăm încet, încet spre standardele africane. O să ducem o viaţă sănătoasă fără tv, telefon, maşini şi implicit “autostrade”. Câţi dintre voi nu visaţi să vă puneţi în faţă o banală frunză culeasă de undeva şi să vă alergaţi semenii cu suliţa? Probabil că o să stăm pe marginea drumului, scăldându-ne în ţărână şi agitându-ne ca maimuţele de câte ori trece “vrun baştan cu jepu” pe lângă noi. Involuţia a început, cine nu mă crede poate observa frecvent această specie care se răspândeşte: cocălarul. Mă scuzaţi, vorbeşte invidia din mine că n-am iq-ul redus la jumătate, tricouri spuma si ponce cu banana. Promit că o să mă adaptez când se adoptă frunza si băţu.